Akantus Hotel din Cluj s-a alaturat brandului Ramada

Akantus Hotel s-a alaturat in luna decembrie familiei Ramada Worldwide devenind astfel cel mai nou hotel Ramada din Romania.

Ramada Hotel Cluj este localizat la 5 minute de mers pe jos de centrul business, turistic dar si istoric al orasului Cluj Napoca. Ramada Hotel Cluj reprezinta optiunea perfecta, atat in scop business cat si leisure, avand 100 de camere, un intreg etaj Executive cu acces la facilitati de Executive Lounge, 4 sali de conferinte, hotelul raspunzand si cerintelor de relaxare si petrecere a timpului liber, prin cele 2 restaurante si Centru Wellness 360° SPA, singurul SPA cu vedere panoramica la 360° asupra orasului.

“Dupa ce ne-am demonstrat capacitatea de a administra cu success un hotel independent, preocuparea noastra constanta a vizat imbunatatirea calitatii serviciilor si stabilirea unor standarde de operare compatibile cu cele mai exigente cerinte de pe plan international, preocupare care a dat roadele scontate, astfel incat am incheiat anul 2012 cu rezultate peste asteptari, iar acum suntem incantati sa ne alaturam familiei Wyndham Hotel Group, detinatorul francizei Ramada” declara Zsolt Torjai, Director General Ramada Hotel Cluj.

Proiectul a fost dezvoltat de catre Trend Hospitality Consulting & Management, care a asigurat afilierea hotelului la lantul international Ramada. ”Cluj Napoca este unul din cele mai importante orase din Romania si a fost una din destinatiile prioritare pentru Ramada. Ca urmare ne bucuram ca am reusit acesta afiliere impreuna cu EuroTrend Grup. Este un hotel nou, cu facilitati moderne de business si leisure, care completeaza foarte bine portofoliul Ramada din Romania, spre beneficiul atat al investitorilor cat si al oaspetilor”  – a declarat Lucian Marinescu, Senior Associate al Trend Hospitality.
„Din perspectiva proprietarului, printre avantajele afilierii se numara si vizibilitatea, rezonanta si pozitionarea brandului Ramada si accesarea unor canale de vanzari noi, la care nu am avea acces in alt mod, motiv pentru care estimam o crestere cu approx. 12% a cifrei de afaceri din 2013” – a declarat Razvan Tarmure, Director General al EuroTrend Grup si Presedintele Adunarii Generale a Actionarilor.

Ramada Hotel Cluj va fi in continuare administrat de EuroTrend Grup Imobiliar, dar in urma asocierii cu unul dintre cele mai mari grupuri hoteliere din lume, oaspetii hotelului vor avea o serie de beneficii suplimentare, inclusiv posibilitatea de a colecta si de a folosi punctele de fidelitate din sistemul Wyndham Rewards.
In Romania, brandul Ramada este reprezentat de compania Trend Hospitality, care actioneaza ca partener strategic în Romania, Bulgaria si Moldova si detine exclusivitate de francizare a urmatoarelor branduri din portofoliul Wyndham Hotel Group: Ramada Worldwide, Super 8 Motel si Days Inn.

Wyndham Worldwide este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii in industria ospitalitatii din lume, atat pentru consumatorii business, cat si pentru cei individuali, reunind sub umbrela sa peste 7200 de hoteluri, sub 15 branduri, intinzandu-se in 50 de tari si 6 continente. Operand sub promisiunea „leave the rest to us”, Ramada Worldwide ofera sejururi calde ?i prietenoase, in aproape 900 hoteluri, din peste 50 de ??ri din întreaga lume. In Romania, brandul Ramada mai poate fi regasit in orase precum: Bucuresti, Brasov, Cluj, Iasi, Oradea, Pitesti si Sibiu.

 

Sursa: hrbexpert.ro

Anunțuri

Impreuna ne va fi mai bine

Va propun un subiect care s-a demonetizat oarecum, si anume ”asociatia”, fie ea patronala sau profesionala. Se poate spune ca in ospitalitate situatia este dramatica atunci cand vorbim de breasla, de reprezentare, pe niste criterii considerate normale in tarile cu un turism dezvoltat, si nu asa cum au fost abordate pana acum in Romania. De fapt, criteriile sunt valabile nu doar in ospitalitate, ci in orice alte domenii; este evident ca industriile care au reusit sa se coaguleze, sa aiba teluri comune prin aceste asociatii, au avut beneficii reale.
 
 
Dupa 20 de ani de economie de piata, avem multe asociatii ale hotelierilor a caror activitate nu s-a vazut aproape deloc. In acest moment, nu avem o asociatie a restaurantelor, desi este evidenta necesitatea ei. Ma refer aici la asociatiile patronale, nu la cele profesionale (care au un efect mai degraba in imbunatatirea proceselor si serviciilor). Sunt necesare si asociatiile profesionale, dar cele patronale au un cuvant mai greu de spus, pentru ca ele pot pune in discutie problemele importante ale industriei, inclusiv cele legislative, avand in spate adevarata forta economica.
 
Dificultati de solidarizare
De unde a inceput aceasta ineficienta? In primul rand, de la faptul ca pana acum asociatiile au fost constituite, in foarte multe cazuri, pe poluri de interes: anumiti hotelieri le-au infiintat strict pentru interesul activelor si business-urilor lor, fara a reprezenta cu adevarat si fara a face nimic important pentru industrie. Au fost facute in jurul unor persoane, care si-au urmarit scopurile si apoi le-au lasat sa se scufunde. Ulterior, multi s-au plans ca nu sunt chemati sa stea la masa unde se iau decizii, unde se fac legile. In fond, sunt de inteles si factorii de decizie din administratia centrala, care nu mai stiu cu cine stau de vorba, pentru ca, legal si moral vorbind, multe asociatii nu sunt reprezentative. In ultimul timp, administratiile centrale si locale au realizat, in sfarsit, ca au nevoie de parteneri viabili de discutie, de asociatii puternice, reprezentative, care sa poata aduce la masa de discutie propuneri, argumente si solutii in cunostinta de cauza pentru un interes comun si anume pentru dezvoltarea turismului pe principii durabile si eficiente.
In randul hotelierilor, consecinta modelului ”brevetat” in Romania a fost faptul ca oamenii si-au pierdut increderea in asociatii si in capacitatea lor de a contribui cu adevarat pentru dezvoltarea si sustinerea intereselor generale ale membrilor.
Desigur, au existat niste cotizatii, de pe urma carora trebuia sa se vada ceva rezultate, dar nu cred ca aceasta a fost problema. Noi, romanii, avem in esenta o problema in a ne asocia pentru un interes general si nu particular. Dupa entuziasmul initial al constituirii, care nu este greu de stimulat, cele mai multe initiative au murit in fasa, pentru ca imediat au inceput problemele legate de orgolii, functii sau interese personale meschine, in defavoarea interesului si binelui general. Recent, s-a incercat infiintarea unei asociatii a restaurantelor, considerata evident foarte necesara de patronii de restaurante, dar care s-a blocat pe parcurs… 50 de ani n-am avut voie sa ne asociem si am ramas cu aceasta dificultate de a pune in prim-plan si a sustine interesele comune.
In Franta de exemplu, daca nu esti membru al asociatiei de profil, nu prea poti sa performezi, iar colegii de breasla te privesc cu suspiciune. Mai mult, francezii sunt mandri de apartenenta la aceste organizatii, atata vreme cat cineva este capabil sa duca steagul, sa ii reprezinte si sa le apere interesele in fata administratiilor centrale si locale, in fata tuturor institutiilor cu care intra in contact.
 
Obiective comune
Asociatiile trebuie sa reprezinte practic telurile comune ale membrilor – si nu orice detalii, ci cateva obiective primordiale cu tinte pe termen scurt, mediu si lung. Daca nu reusim sa ne luptam pentru aceste teluri comune, ne meritam soarta.
Pe termen scurt avem de pilda reducerea TVA-ului in alimentatia publica – s-a vorbit despre o reducere doar pentru restaurantele de hotel, ceea ce este o discriminare fata de restaurantele independente. In Franta si Germania, aceasta facilitate de reducere a TVA-ului a avut rezultate importante. Primul impact in tarile occidentale nu a fost neaparat scaderea preturilor ci, aparent paradoxal, cresterea salariilor si reducerea evaziunii. Restaurantele, avand o marja mai mare de profit, au putut reduce substantial munca la „gri” – un efect colateral important. Atata timp cat proprietarul de restaurant este sufocat de taxe directe si indirecte, recurge la tot felul de solutii de compromis, iar prima este munca la ”gri”, ”negru” sau cum vreti sa o definiti. O marja de profit ”civilizata” scoate la suprafata aceasta activitate, determinandu-l pe patron sa nu isi mai asume riscurile evidente. Iata, deci, un posibil obiectiv comun si pentru o asociatie adevarata din Romania. Avem precedente create, nu mai putem invoca faptul „ca nu vrea comunitatea europeana”; sunt facute, sunt benefice si pot relansa o parte din aceasta industrie, care am vazut ca ramane in continuare cu cele mai mici salarii pe economie. In afara Europei, avem modelul asociatiei din SUA, care are o forta imensa in industrie, implicandu-se pana si in situatii de competitie neloiala.
Un exemplu tipic la noi a fost legea fumatului (o lege prost facuta si din cauza lipsei de colaborare cu mediul privat) – unii au respectat legea, altii nu, iar clientii s-au dus catre cei care nu au respectat-o, deci a fost vorba de o concurenta neloiala in defavoarea celor care s-au conformat. O asociatie poate lua atitudine, isi poate apara membrii.
Mai este toata problematica taxelor locale, care se incaseaza de la hoteluri si nu se intorc catre turism. Hotelurile din Bucuresti achita pana la 20 de milioane de euro pe an catre primarie, care, macar partial, ar fi trebuit sa se regaseasca in investitii pentru dezvoltarea turismului din Capitala, si nu in borduri.
 
Diverse activitati 

Asociatiile au si activitati colaterale menite sa sustina si sa dezvolte afacerile membrilor. De la asistenta juridica inclusiv in fata organelor de control (vezi asaltul de controale nejustificate de la o multime de institutii din toate domeniile) la procesul de licentiere, unde momentan doar ministerul are un cuvant de spus – astfel, standardele de clasificare ar fi fost mai viabile si aliniate bunelor practici din industrie. De asemenea, asociatiile pot organiza si gestiona prin intermediul membrilor colectarea corecta de date statistice si benchmark-uri care ajuta in strategia de bussines si pozitionare corecta in piata. Mai poate organiza dezvoltarea resurselor umane de la simplul angajat la manager, prin organizare de cursuri de perfectionare profesionale si sustinerea scolilor profesionale.
Evaluarea obiectiva a furnizorilor, iata un alt obiectiv care sprijina industria si un alt motiv pentru care ar trebui sa existe o asociatie puternica. Se pot agrea de catre asociatie, prin feedback-ul membrilor, furnizorii care au o calitate a produselor si serviciilor standardizata.
Este recomandat ca furnizorii sa nu faca parte din asociatie. Daca un furnizor incepe sa sponsorizeze asociatia, fie ca are preturi mari sau servicii slabe, situatia devine delicata, cum au fost cazuri in trecut. Trebuie pastrata o deontologie si o etica, altfel sistemul nu functioneaza.
Prezenta asociatiilor la targuri nationale sau internationale este importanta pentru membrii care nu au resurse sa participe independent.
In orice domeniu, este nevoie de o organizatie care sa poata oferi expertiza dezvoltatorilor si investitorilor in domeniu. La accesarea de fonduri europene, inclusiv pentru invatamantul de specialitate, iarasi ar fi necesara implicarea unei asociatii. Deseori ne gandim doar la hotelurile mari, dar de fapt 90 % sunt hoteluri mici, pensiuni care nu au resurse, acces la informatie, consultanta pentru a-si imbunatati activitatea, know-how, cai de distributie locale sau nationale. Cand se face ghidul pentru accesarea de fonduri europene la nivel local, nu prea exista nimeni care sa spuna daca acel ghid poate fi urmarit, respectat, accesat, daca fondurile sunt directionate spre domeniile din industrie unde se poate crea cu adevarat valoare adaugata.
In definitiv, asociatiile trebuie privite ca un complement al administratiei locale, si nu ca oponent. Problemele se cam stiu, dar majoritatea prefera sa comenteze de pe margine. Oamenii din industrie trebuie sa devina proactivi, sa se implice, sa-si castige drepturile si sa le pastreze, pentru ca nimeni nu o va face in locul lor.
 
Ce face functionala o asociatie
In primul rand, oamenii trebuie sa aiba incredere in reprezentantii, in conducerea asociatiei. Liderii  trebuie sa fie recunoscuti atat pe plan profesional, cat si personal, sa actioneze dezinteresat, sa mearga pentru un ideal mai mare decat interesul lor sau al unui grup.
Trebuie sa fie o organizatie reprezentativa pentru industrie, cu un numar critic de membri (nu cu 10 membri, cum au mai fost cazuri), si intr-o paleta destul de larga in hotelarie, de exemplu de la moteluri si pensiuni la hoteluri de 5 stele, trecand prin cat mai multe forme de unitati de cazare, pentru ca fiecare segment are problematica lui specifica. Apartenenta marilor hoteluri poate atrage si unitatile mai mici, care au nevoie de un anturaj de referinta.
Ca o asociatie sa poata functiona, trebuie sa aiba obligatoriu o parte executiva, disponibila full-time, platita decent, care sa se ocupe exclusiv de activitatea ei. Aici au avut probleme multe asociatii, ale caror conduceri n-au putut aloca resurse si timpul necesar, iar entuziasmul s-a stins dupa primele initiative.
Fiind o asociatie patronala, brandurile internationale nu isi au locul, si nici firmele mama nu permit asa ceva, desi sunt deosebit de interesate de existenta asociatiilor. Hotelurile aflate sub aceste branduri, in franciza de exemplu, se pot inscrie fara probleme insa. Uneori se poate intampla ca patronii sa nu activeze in ospitalitate, dar ei, detinand activul, isi vor spune punctele de vedere prin reprezentantii lor desemnati.
O asociatie, pe langa un statut si un regulament intern, trebuie sa aiba si sa aplice niste principii, care sa respecte bunele practici in industrie – e o conditie fundamentala ca membrii sa simta apartenenta si sustinere, sa-si pastreze increderea si sa sprijine initiativele comune, urmand un executiv care isi face datoria. Lucrurile insa nu se opresc neaparat aici, pentru ca o singura asociatie nu are suficienta forta pentru a determina mari schimbari intr-o industrie ca cea a ospitalitatii. Urmatorul pas trebuie sa fie crearea unor federatii si confederatii reale si puternice, care intr-adevar pot misca lucrurile mult mai rapid. Organizarea de acest fel aduce cu ea valoare adaugata pentru toti membrii industriei.
 
Scopul final
Oamenii au nevoie sa apartina unei branse si unei organizatii care sa le confirme statutul si vor sa mearga impreuna cu cine este activ. Exista cateva asociatii care pot sta la baza unei confederatii a turismului. In primul rand, este FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania), care in acest moment, in urma numirii domnului Radu Enache ca presedinte, trece printr-o etapa de revigorare. Asociatia are un trecut cu cateva succese notabile, de exemplu a obtinut acum 10 ani reducerea de TVA pentru micul dejun inclus in cazare, facilitate care functioneaza si acum. Se face o reorganizare pe alte premize, cu oameni care cunosc industria, cred in acest proiect si nu pot fi suspectati ca au parti pris-uri. S-au mai implicat Paul Marasoiu, Malin Malineanu si sus-semnatul, care suntem decisi sa sprijinim de asemenea venirea unor persoane noi, cu probitate morala si profesionala.
Respect in mod deosebit Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism, o voce care a contribuit esential la ceea ce s-a facut pana acum, reprezentand interesele agentiilor de turism intr-o maniera care poate servi ca model pentru celelalte domenii din ospitalitate.
Mai este ANTREC, o asociatie destul de puternica, sunt active diverse asociatii cu caracter local (pe litoral, in Poiana Brasov, Delta Dunarii etc.). Ideal ar fi ca toate acestea sa se uneasca intr-o federatie puternica, capabila sa influenteze domeniul, care sa aiba un cuvant greu in fata administratiei. Avem o lege a turismului, asa cum este ea, avem un master plan; turismul este mult mai vizibil in ultima vreme, dar trebuie sa vina si operatorii, care pana acum au cam stat pe margine. E momentul sa intram toti in cor, pentru ca nimeni nu va asculta cateva voci disparate. Necesitatea este evidenta si toti trebuie sa inteleaga beneficiile acestui mod de abordare. Iar din perspectiva increderii, cred ca trebuie sa incercam in continuare; daca ai fost de 10 ori la vot si n-a iesit cum ai vrut, asta nu inseamna ca nu trebuie sa mai mergi sa votezi. Sa incerci si sa crezi permanent in proiect, altfel nu ai dreptul sa comentezi.
Sursa: tophospitality.ro

Ce va aduce 2012 in industria hoteliera? „Crestere, dar de doua ori mai mica”

Veniturile de pe piata hoteliera din Romania au crescut in acest an cu 10-11%, in timp ce gradul de ocupare a urcat cu aproximativ 15%, spune Lucian Marinescu (foto), senior associate la compania de consultanta si management in domeniul hotelier Trend Hospitality. Acesta considera ca desi anul viitor se va mentine trendul ascendent, dinamica majorarilor se va injumatati, ca urmare a situatiei economice incerte de pe plan global.

Marinescu a spus, pentru DailyBusiness.ro, ca majorarea gradului de ocupare va fi de 5-6% in 2012,  fata de aproximativ 15% in acest an, iar cea a tarifelor va fi de circa 2-3%, fata de 4-5% in 2011.

In Bucuresti, gradul mediu de ocupare a fost in crestere cu peste 11%, pana la 54,5%. Potrivit lui Marinescu, un grad de ocupare care sa acopere costurile ar fi de 40-45%.

Intrebat de DailyBusiness.ro cate din hotelurile din Capitala se afla la acest „nivel al supravieturii”, Marinescu a spus ca probabil in jur de 60%, avand in vedere ca doar 40% din unitatile din Capitala sunt afiliate brandurilor internationale.

Anul acesta a fost per total unul destul de bun in comparatie cu 2010. “Veniturile sunt in crestere, iar pe de alta parte, costurile au fost ajustate destul de mult, pentru a mentine nivelurile de profitabilitate. Mai trist ar putea fi de acum incolo, daca lucrurile nu se imbunatatesc in continuare, pentru ca in prezent costurile au fost optimizate la maxim atat la nivel de organigrama, cat si la furnizori”, spune Marinescu.

La nivel de constructii, 2011 a fost de asemenea un an mai bun, cu 12 deschideri de hoteluri. Pentru 2012, numarul deschiderilor este preconizat la 20, mare parte constructii intarziate sau amanate din anii trecuti. In ceea ce priveste hotelurile, majoritatea sunt micute, cu sub 100 de camere, ceea ce ajuta hotelierii care au deja unitati deschise prin faptul ca nu creste concurenta.

Cate hoteluri sunt scoase la vanzare in Capitala? “Oficial vreo 6, neoficial aproape toate”, spune Marinescu.

Recent, Radu Enache, presedintele Federatiei Industriei Hoteliere, a declarat ca unitatile hoteliere sunt scoase la vanzare la preturi ireal de mari. Declarandu-se de acord cu aceasta idee, Marinescu precizeaza ca in prezent, pretul la care este scoasa la vanzare o camera se cifreaza la circa 140.000 euro. Studiile de piata ale unor companii mari cum ar fi HVS arata ca valoarea unei camere din Capitala este de doar circa 114.000 euro.

“Si aceasta valoare este discutabila, pentru ca pe investitor il intereseaza cati bani genereaza acea unitate si nu cat te-a costat pe tine ca proprietar”, spune Marinescu.

Specialistul considera ca la ora actula pretul pe camera pentru un hotel de 5 stele ar fi atractiv la circa 100.000 euro, scazand pentru clasificarile mai joase. Pe intreaga piata europeana s-a simtit un trend ascendent pe piata hoteliera.

Potrivit estimarilor TravelClick, anul acesta, pe plan european, rata de ocupare a fost in crestere cu peste 4%, tarifele cu 4,3% si veniturile per camera cu 8,6%.

 

Sursa: dailybusiness.ro

Hotel Epoque are un nou director general

Pascal JEAN_General Manager Hotel Epoque.jpg

Pascal Jean (foto) va prelua functia de director general al Hotel Epoque, incepand cu octombrie 2011, dupa ce Antoni Kuhnen si-a terminat mandatul.

Noul director general vine in Romania pentru prima oara, anterior ocupand functia similara in cadrul unui hotel de 5 stele din Ucraina.

Are o experienta de 30 de ani in industria turismului, gestionand operatiuni din segmentul de lux in puncte din Europa si Statele Unite ale Americii, precum New York, Paris, Moscova, Sankt Petersburg sau Kiev.

Pascal Jean este absolvent al Universitatii din Paris, are diploma in management hotelier de la Cornell Institute si s-a specializat in segmentul de lux in zona Europei de Est.

Managementul hotelului Epoque este realizat de Trend Hospitality, companie de consultanta in industria ospitalitatii din Romania.

Fostul director general al hotelului, Antoni Kuhnen, a realizat cu succes activitatile de pre-deschidere si deschidere pentru Hotel Epoque.

 

Sursa: dailybusiness.ro