Turismul in Delta are alternative: Birdwatching, foto safari, mormintele de pirati

delta_dunarii.jpg

Marea problema a Deltei o constituie suprataxarea serviciilor turistice care se resimte apoi in pretul pe care il platesc turistii pentru un sejur in aceasta zona. Este nevoie de un plan de dezvoltare a Deltei care sa fie facut de specialisti romani, cunoscatori ai potentialului din zona, si nu de straini care sa propuna piste de biciclete de-a lungul fluviului, spun oficialii Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii (FPTS).

Pentru o mai buna promovare a turismului in Delta si in Dobrogea, Federatia Patronatelor din Turism si Servicii (FPTS) a inaintat o propunere Consiliului Judetean Tulcea pentru afilierea acestei institutii la federatie, in vederea construirii de oferte de promovare si de identificare a celor mai bune stratageme de sustinere a turismului din Delta si din regiunea dobrogeana.

„Delta Dunarii are potentialul de a deveni un paradis turistic de nisa la nivel mondial pentru pasionatii de fotografie, pentru ornitologi, dar si pentru iubitorii de natura si relaxare. In promovarea Dunarii trebuie insa depasite ideile invechite si adoptate concepte moderne, precum birdwatching sau foto safari, pentru a prezenta o fata noua a Deltei”, se arata in comunicatul FPTS.

Atractiile Deltei sunt nenumarate si au avantajul de a cuprinde si elementele turismului de litoral, cum e cazul plajei virgine de la Sulina, apreciata pentru nisipul foarte fin.

In Delta exista formatiuni geologice care apar pe neasteptate, cum este cazul unei insule in Marea Neagra, la gura de varsare in mare de langa Sulina, denumita Insula Fericirii de catre localnici si unde s-au asezat nenumarate specii de pasari care eclozeaza pe cuiburi plutitoare, o atractie unica pentru cei care ajung in zona.

„Nici turismul cultural nu este suficient promovat in Delta, un loc in care exista cea mai veche reprezentanta a Comunitatii Europene, dar si un cimitir cu 24 de nationalitati, la care se adaugamormintele de pirati, toate pe baza unei istorii care incepe cu mult inaintea erei noastre si ale carei urme se regasesc peste tot in Dobrogea”, mai precizeaza comunicatul.

 

Sursa: dailybusiness.ro

Anunțuri

Inventatorul all-inclusive: ”Trebuie sa investiti in hotelurile de pe litoralul romanesc”

Il cheama Mustafa Gençay, este director de vanzari si marketing in cadrul Calista Resort, un complex de lux din Belek, Antalya. El este, de fapt, inventatorul conceptului de all-inclusive in turismul turcesc.

Si-a inceput cariera in domeniul hotelier in 1990, cand era doar un pusti. In 1995 a introdus in hotelurile turcesti conceptul all-inclusive, intr-un hotel din Kemer cu doar 245 de camere. „Observam cum familiile aflate in vacanta aveau urmatoarea problema: cei mici voiau inghetata, tatii preferau mai multa bere, iar femeile, mai pretentioase, isi doreau sortimente suplimentare de mancare. Asa am introdus conceptul de all-inclusive, iar hotelul a ajuns la un grad maxim de ocupare din mai pana in octombrie. Apoi, turistii au vrut mai mult. Asa au aparut conceptele all-inclusive imperial, all-inclusive extra. Clientii vor sa manance direct de pe plaja, asa ca acum ei pot comanda.”

„Principala problema a fost urmatoarea: cum sa umplem fiecare hotel cu turisti. Am avut probleme pentru ca in fiecare an erau deshise alte hoteluri moderne, competitia devenea tot mai puternica de la an la an. La inceput nu am stiut cum sa gestionam costurile, ne era greu sa previzionam cat de multa bere vor bea turistii, de exemplu. Am observat, in cele din urma, spre exemplu, un cost mediu de 25 de euro/turist cu mancarea si bauturile. In cazul nostru, la Calista Luxury, acest cost ajunge la 35-38 de euro/turist in fiecare zi.”

All-inclusive in alte tari

„Am fost in Tunisia si in Egipt, insa acolo nu am vazut un sistem all-inclusive comparabil cu cel de aici. Ei nu au experienta noastra. Vin hotelierii din Grecia si Spania si ne intreaba cum reusim sa facem un all-inclusive atat de bun. Le spun, de fiecare data, ca spre deosebire de noi, ei fac parte din Uniunea Europeana unde sunt tot felul de reglementari. Noi cumparam toate produsele cu un an inainte sa ajunga aici si ne asiguram ca mancarea sa fie mereu proaspata. In fiecare an turistii consuma in complexul nostru 600.000 de sticle de vin. Costurile de achizitie cu mancarea si bautura s-au dublat in ultmii ani. De asemenea, taxele sunt tot mai mari.”

All-inclusive-ul se dezvolta si pe litoralul romanesc, insa doar pentru nemti. Thomas Cook Neckermann revine dupa sase ani in Romania si incheie contracte cu mai multe hoteluri de pe litoral in sistemul all inclusive, solicitat de turistii germani, printre acestea numarandu-se unitati detinute de oamenii de afaceri Josef Goschy si George Copos. Mustafa Gençay este direct: „Sezonul estival este foarte scurt in Romania. Trebuie sa investiti in hotelurile de pe litoralul romanesc.”

Extra la all-inclusive

„Serviciile extra care nu fac parte din all-inclusive genereaza venituri de aproximativ 500.000 de euro anual, adica in jur 1% din totalul incasarilor. De aici rezulta venituri anuale de 50 milioane de euro, dintre care 45% sunt generate de turistii rusi, urmati de nemti. Romanii platesc in total 1 milion de euro pe an pentru a veni la Calista.” Potrivit estimarilor lui Gençay, anul acesta numarul romanilor care se vor caza in complexul de lux Calista va creste de patru ori comparativ cu 2011 in contextul tour-operatorul Prestige Tours, partener Neva Travel din Turcia, a fost preluat de agentia Happy Tour.

De la rusi si nemti vine criza. „Am simtit criza financiara abia anul trecut, cand am inregistrat prima scadere a veniturilor, de 30%. Ma astept ca criza sa se incheie in 2014. Incep sa se simta efectele crizei din Germania, resimtim faptul ca peste 2 milioane de nemti au ramas fara locuri de munca. Pe zona corporate vedem o scadere a interesului din partea turistilor rusi.”

Cifrele Calista Luxury Resort. „Investitia initiala a fost de 125 milioane de euro, fara teren, care a costat 27 de milioane de euro. In primul rand, ne diferentiem din punct de vedere arhitectonic intrucat complexul nu arata precum un hotel clasic. Complexul, care se intinde pe 120.000 de metri patrati, a fost proiectat de firma de arhitectura GMP, iar constructia a durat 2 ani si jumatate sub coordonarea arhitectului-sef Frank Solanas.”

Punctul critic in turism

„Sistemul all-inclusive este suficient de matur in prezent si nu va evolua foarte mult in urmatorii 20 de ani. Nu mai poti inova foarte mult. Trebuie sa punem punct constructiei de hoteluri noi in Turcia. Se construieste prea mult, hotelurile lansate in urma cu 5 ani sunt inlocuite cu altele noi, ceea ce face ca investitiile sa fie amortizate greu.”

Sursa: wall-street.ro

Plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie ar putea fi refăcute cu 150 mil. euro din fonduri europene

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) vrea să refacă plajele din Mamaia, Constanţa şi Eforie, care au afectate de procesul de eroziune costieră, astfel că ABADL vrea să acceseze 150 milioane euro din fonduri europene pentru a finanţa aceste investiţii.

„Estimăm că în luna octombrie vom depune documentaţia la Comisia Europeană. Şi în cursul acestui an vrem să organizăm deja primele licitaţii pentru lucrările efective de reabilitare ale coastei”, spun oficialii ABADL.

Aceştia precizează că lucrările ar putea dura doi-trei ani, din momentul demarării lor.

„Procesul de eroziune costieră constituie doar unul din factorii care afectează toată suita de activităţi pe zona de coastă prin modificarea topografiei, a calităţii terenurilor şi creşterea gradului de vulnerabilitate a funcţiunilor. Proiectul adresat prevenirii şi stopării procesului de eroziune costieră, care face obiectul cererii de finanţare propus de ABADL, se adresează unui sector limitat al coastei Mării Negre, sector care însa prezintă cel mai ridicat grad de eroziune şi complexitate a efectelor acesteia rezultat din multitudinea aspectelor antropice şi naturale care interacţionează”, se arată într-un comunicat al ABADL.

Sectorul sudic este abordat cu prioritate datorită importanţei naţionale pe care o prezintă sub aspectele economic, social, turistic, strategic, precum şi datorită procesului de eroziune foarte accelerată a plajelor. Impactul densităţii în creştere a dezvoltărilor de-a lungul coastei, lipsa resurselor necesare contracarării fenomenului de eroziune, conduc la necesitatea abordării cu prioritate a acestei zone.

„Investiţiile propuse a fi realizate în prima fază a lucrărilor de combatere a eroziunii costiere vor costa aproximativ 150 de milioane de euro, fonduri care vor proveni de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, Axa Prioritară 5”, se mai arată în comunicat.Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, este autoritatea responsabilă pentru administrarea zonei costiere a Mării Negre şi, totodată, este unicul beneficiar al intervenţiilor din cadrul acestui domeniu de intervenţie ce va fi finanţat din Fondul de Coeziune.

„Un potenţial risc pentru mediu îl reprezintă eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea nord-vestică a Mării Negre. În ultimele decenii, litoralul Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. De-a lungul coastei româneşti, retragerea terenului s-a accelerat în ultima perioadă. Actvităţile antropice au condus la reducerea substanţială a depunerii de sedimente la nivelul întregului sistem litoral. Reducerile severe de sedimente au produs un proces de eroziune a coastei care a început încă din anii 1850, dar care s-a accelerat în ultimii patruzeci de ani”, spun reprezentanţii administraţiei.

Potrivit acestora, în special construirea, extinderea şi întreţinerea jetelelor de la Sulina şi canalul din sectorul nordic au întrerupt mutarea sedimentelor dinspre braţul Chilia, în timp ce construirea şi funcţionarea Porţilor de Fier şi a altor baraje de-a lungul Dunării au redus drastic volumul de sedimente transportat către Marea Neagră. Jetelele asociate cu porturile Midia, Constanţa şi Mangalia au de asemenea un impact important asupra modalităţilor de transport al sedimentelor de-a lungul coastei.

ABADL anunţă că au fost construite o suită de structuri de apărare a coastei în încercarea de a rezolva aceste probleme.

„Majoritatea acestor intervenţii sunt concentrate de-a lungul sectorului costier sudic. Unele au fost ineficiente însă o mare parte au avut un impact semnificativ asupra proceselor naturale din zonă şi au creat o linie costieră artificială. Totuşi, multe din aceste structuri sunt în proces de distrugere şi devin ineficiente, expunând la riscurile aferente procesului de eroziune costieră multe dezvoltări de-a lungul ţărmului şi de pe faleze. Pierderea plajelor are de asemenea consecinţe serioase asupra turismului, nemaivorbind de degradarea clădirilor şi riscurile asupra sănătăţii şi siguranţei publice”, afirmă oficialii ABADL.

În cazul Deltei Dunării, variaţia în asigurarea sedimentelor expune la riscuri legate de eroziune şi inundaţii atât comunităţile locale, cât şi patrimoniul natural inestimabil. De-a lungul plajelor barieră, riscul breselor poate avea serioase urmări asupra sistemului de lacuri şi lagune din spatele acestora.

„Astfel, s-a considerat că sunt necesare măsuri preventive urgente împotriva eroziunii solului, parte din acestea fiind adresate de prezentul proiect de investiţii”, au adăugat reprezentanţii ABADL.

 

Sursa: Money.ro

Radu Mazare: Plajele sa fie date hotelierilor. Fiecare statiune trebuie sa aiba specificul sau

Primarul municipiului Constanta, Radu Mazare, sustine ca plajele trebuie sa ajunga la hotelieri si fiecare unitate hoteliera de pe litoral trebuie sa aiba o bucata de plaja, insa, totodata, ar trebui sa existe si zone de plaja publica pentru cei care nu doresc sa inchirieze un sezlong.

„Parerea mea este ca fiecare hotel trebuie sa aiba plaja lui in fata, inclusiv hotelul care este pe malul lacului trebuie sa aiba un corespondent de plaja pe partea cealalta, unde sa vina turistul sa stie ca umbreluta vargata apartine hotelului cutare sau hotelului cutare. Parerea mea este ca trebuie sa fie niste bucati de plaja care sa fie plaja comunala sau publica, unde sa vina toata lumea sa-si puna cearsaful si asa cred ca trebuie sa functioneze plajele”, a declarat Radu Mazare, joi, in cadrul dezbaterii despre Legea turismului organizata de Comisia de Administratie a Camerei Deputatilor.

El a precizat ca in prezent plajele sunt subinchiriate de catre hotelieri de la operatorii care au castigat licitatiile si considera ca acest lucru nu este firesc.
„Acum nu sunt date lor, sunt subinchiriate la a doua sau a treia mana. Se iau bani foarte multi, creste pretul serviciilor pentru consumatorul final. Eu am un hotel in Mamaia si in fata plaja o are nu stiu cine care a dat-o nu stiu cui. E nefiresc sa se intample asa. Turistul se duce pe plaja si acolo ii cere pe sezlong cat il costa camera, sunt si cazuri de genul asta”, a explicat Mazare, citat de Mediafax.

El a mai spus ca asa cum partiile de schi apartin autoritatilor locale sau operatorilor privati, tot asa si plajele trebuie sa ajunga la hotelieri.

Totodata, Mazare crede ca ca fiecare statiune trebuie sa aiba specifiul sau, respectiv unele sa fie destinate distractiei, altele famiilor, si ca nu trebuie gandite toate in mod uniform.

„Statiunile in sine se adreseaza unor categorii diferite de turisti. Unele se adreseaza turismului de masa cu all-inclusive, altele se adreseaza tinerilor pe distractie, vezi Ibiza, altele se adreseaza unei clase mai inalte. Nu putem sa le gandim uniform de la cap la coada”, a spus Mazare.

El a spus ca jumatate din Mamaia functioneaza pentru distractie si ca muzica nu ar trebui interzisa pentru ca altfel acea parte din statiune ar muri.

„Sunt hotelieri care tipa ca-i deranjeaza muzica, sunt altii care sunt extrem de bucurosi ca este muzica si divertisment de noapte. Jumatate din statiunea Mamaia functioneaza in weekend pentru cluburi si pentru divertisment. Tot ce inseamna de la Cazino incolo, aproape toate hotelurile, functioneaza mai putin cu agentii de turism care ii umplu hotelul de luni pana lunea cealalta si mai mult pe ceea ce inseamna joi, vineri, sambata, duminica pentru divertisment. Daca ma intrebati, este o modalitate foarte buna de promovare a Romaniei pe segmentul acesta, cel putin pe statiunea pe care o administrez eu. Deci, aici interdictia ar trebui vazuta si lasata la latitudinea autoritatilor locale. E greu de la Bucuresti sa vii si sa evaluezi ca-l deranjeaza un club care a facut o investitie in nordul statiunii de aproape un milion de euro. Daca eu vorbesc cu baietii astia de la cluburi si am inchis muzica in momentul asta, jumatate din statiunea Mamaia a murit”, a afirmat Mazare.

El a precizat ca trebuie facuta o separare chiar in cadrul statiunii Mamaia, unde sa existe o zona pentru divertisment si una pentru cei care vin la mare cu familia.

“Lucrurile astea trebuie facute pe anumite zone. Hotelul meu din Mamaia e plin de familisti. Este in sudul statiunii pentru ca jumatate din Mamaia se adreseaza paturii medii care isi cumpara bilete prin agentii de turism. Hotelul e plin, dar nu am club de muzica acolo. Incercam o separare pentru a nu crea deservicii unora sau altora”, a explicat Mazare.

El a mai afirmat ca nu toate statiunile de pe litoral trebuie tratate uniform, ci este nevoie ca fiecare sa aiba specificul sau, iar acest lucru ar putea fi realizat de o structura din care sa faca parte autoritatile locale si hotelierii.

„Depinde cum definim zonele si caruia tip de turism ne adresam. Nu trebuie sa tratam la fel din 2 Mai pana in capat la Vadu. Ori asta este greu sa o faca cineva de la Bucuresti, nu stie, asta putem sa o facem intr-o structura, cum avem noi, spre exemplu, Asociatia Litoral-Delta Dunarii”, a mai spus Mazare.

Radu Mazare a participat, joi, la dezbaterile Comisiei de Administratie Publica din Camera Deputatilor pe legea turismului, care s-au desfasurat timp de doua zile la Olimp.

 

Sursa: Daily Business