Turismul bio, noua afacere de nisa pe care antreprenorii o dezvolta in Romania

Cu toata nebunia starnita in jurul mancarii bio, era de asteptat ca anul acesta sa primim invitatii de sarbatori la pensiuni care se lauda cu meniul lor suta la suta natural. Nici nu prea conteaza unde sunt amplasate atata vreme cat gazdele promit mancare sanatoasa pe masa.

Cele aflate totusi in zonele turistice nu prea mai au camere libere de Revelion, desi vand sejurul pentru doua persoane cu 1.000 de euro.

La doar 18 km de agitatia de pe Valea Prahovei in localitatea Moroeni, familia Veliscu si-a facut o adevarata ferma langa pensiune.

Oamenii nu stiu prea multe despre agricultura, dar s-au gandit ca daca cresc totul fara ingrasaminte au sanse sa obtina un certificat pentru mancarea organica, pusa pe mese inaintea turistilor.

In asteptarea certificatului care sa arate ca totul din meniu e bio, oamenii dau zor cu pregatirile de sarbatori. Stiu ca pentru multi turisti conteaza gustul autentic mai mult decat actul inramat de pe perete.

Si la Busteni un austriac a decis sa investeasca in turismul bio si si-a construit la poalele Bucegilor un butique-hotel de 5 stele. Meniul pe care il serveste este 100% natural, insa produsele sunt cumparate de pe site-uri specializate.

Hotelirii care investesc in meniuri bio cred ca aceasta nisa se va dezvolta in continuare si vor avea tot mai multi clienti care nu isi permit asa ceva acasa.

Sursa: http://www.incont.ro

Hotelierii români vor fi instruiţi pe tema Serviciilor Integrate în e-turism

Pe 8 octombrie, la Râşnov, se va organiza prima ediţie a Simpozionului de Servicii Integrate în Turismul Online (SITO) organizat de YieldPlanet, în colaborare cu Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică (FAPT). Acesta este un proiect pilot, care va da startul unei serii întregi de simpozioane care vor fi organizate în fiecare oraş unde asociaţiile FAPT sunt prezente.

Prima ediţie SITO organizată la Râşnov alături de Asociaţia Rosenau, va fi şi proiectul pilot care va da startul unei întregi serii de simpozioane organizate ulterior în fiecare oraş unde asociaţiile membre FAPT sunt prezente. Următoarele evenimente vor fi organizate în Sibiu, Sighişoara, Suceava, Buzău, Constanţa, Baia Mare”, a precizat Daniel Dobriţă, reprezentant YieldPlanet România.

turismonline 

Ce este SITO?

Proiectul SITO este destinat hotelierilor şi are o componentă puternică de informare & conştientizare vizavi de beneficiile adoptării unui sistem online integrat, pe cele 3 mari componentele ale acestuia. Cu alte cuvinte, SITO grupează sub aceeaşi umbrelă 3 tipuri de servicii şi vorbeste despre importanţa lor pentru succesul online al business-ului unui hotel:

receptiehotel1.     Sistemul de gestiune hotelieră sau aşa – numitul PMS (Property Management System) – cum se alege un PMS corect
2.     Website-ul hotelului – dezvoltarea integrată a unui website – de la informaţii de bază până la online marketing şi comunicare
3.  Yield management – cum se face eficient managementul distribuţiei online, ca şi ramură a revenue management-ului

YieldPlanet alături de FAPT şi-a propus să adune sub aceeaşi umbrelă cele mai importate entităţi din domeniul online care pot aplica şi întregi o gamă de servicii şi informaţii benefice pieţei turistice online. Prin urmare, companiile hoteliere participante vor beneficia în mod gratuit de informare şi chiar de o uşoară consiliere către un know how foarte eligibil, din domeniile: Distribuţie Online, Revenue Management, Alegerea PMS-ului, Dezvoltarea şi integrarea wesbiste-ului, Marketing Online, Social Media, Soluţii şi programe de finanţare.

 

Sursa: horeca.ro

 

Provocările sezonului estival 2012 pentru managerii de hoteluri

Numărul înnoptărilor înregistrat în hotelurile şi celelalte stabilimente asemănătoare din România (moteluri, apart-hoteluri, hanuri ş.a) a crescut în sezonul estival 2011 cu 17,5%, comparativ cu sezonul estival 2010, potrivit Biroului de Statistică al UE, Eurostat. România a înregistrat în perioana iunie – septembrie 2011, alături de Bulgaria (+21%) şi Lituania (+17%), cea mai mare creştere a numărului de înnoptări din UE. Sezonul estival 2012 vine aşadar cu o provocare grea pentru hotelierii români, aceea de a menţine şi, de ce nu, de a depăşi creşterea înregistrată în 2011.

summergrafic

La nivelul Uniunii Europene, numărul înnoptărilor înregistrat în hotelurile şi celelalte stabilimente asemănătoare, în sezonul estival trecut, a crescut cu 4,8% (+35 milioane de înnoptări faţă de sezonul estival 2010), potrivit Eurostat. 71% din nopţile petrecute în hotelurile şi unităţile de cazare din UE în sezonul estival 2011 au fost înregistrate în 5 ţări: Spania (18,8% din numărul total de înnoptări), Italia (17,8%), Germania (13,1%), Franţa (11,4%) şi Marea Britanie (9,7%).   
Cele mai populare destinaţii pentru turiştii non-rezidenţi din statele membre UE au fost în sezonul estival 2011 Spania, Italia şi Grecia, care împreună au totalizat mai mult de jumătate din toate nopţile petrecute de non-rezidenţi în hotelurile din UE.
Numărul nopţilor petrecute de turiştii non-rezidenţi (cei care călătoresc în alte ţări decât în ţara lor de rezidenţă) în unităţile de cazare din UE a crescut cu 8,3% în vara lui 2011 faţă de vara 2010. summer3Această tendinţă a fost observată în toate statele UE, cu excepţia Maltei (-1,4%), şi Suediei (-1,3%). În Malta şi Cipru de exemplu ponderea turiştilor non-rezidenţi a fost de peste 90% (96,9%, respectiv 91,2%), în timp ce în România aceasta a fost extrem de scăzută (doar 14,7% din numărul total de înnoptări fiind efectuate de turişti străini).Hotelierii români mai au de lucrat aşadar la atragerea turiştilor străini, şi reprezentanţii industriei turistice la poziţionarea României ca o destinaţie turistică atractivă în rândul turiştilor străini.
În ceea ce priveşte numărul nopţilor petrecute de turiştii rezidenţi (turiştii care călătoresc în ţara lor de rezidenţă) în hotelurile şi unităţile de cazare din UE, Eurostat spune că turismul domestic a crescut în sezonul estival 2011 în ţările membre UE (+1,8%). Acest lucru s-a adeverit în majoritatea statelor membre, exceptând unele ţări precum Malta (-15,1%), Cipru (-14,6%), Grecia (-9,3%), Italia şi Ungaria.
Rata de ocupare a paturilor existente în unităţile de cazare din România pe întreg sezonul estival 2011 a fost de 32,9%, vârful fiind atins în luna august, când rata de ocupare a ajuns la 41%. În Bulgaria de exemplu, indicele de utilizare a paturilor a fost de 54% în luna august 2011. Bulgaria de altfel a înregistrat rezultate mult mai bune decât România în sezonul estival 2011. Ponderea turiştilor non-rezidenţi care au înnoptat în hotelurile din Bulgaria a fost de aproape 80%, faţă de 15% cât a fost în România. Bulgaria a înregistrat în sezonul estival 2011 cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a numărului de înnoptări (+21%). Proprietarii de unităţi de cazare din România trebuie să facă faţă aşadar unei concurenţe puternice venită din partea ţării vecine, o provocare deloc uşoară dacă luăm în considerare calitatea serviciilor şi tarifele atractive practicate de hotelierii bulgari.

 

Sursa: horeca.ro

De ce nu vor hotelierii de pe litoral turişti străini

Hotelierii de pe litoral nu îşi doresc turişti străini pentru că aceştia nu sunt dispuşi să accepte tarifele pe care le plătesc turiştii români, cerând preţuri cu 30-50% mai mici, dar în schimb le fac „probleme” solicitând servicii de calitate şi angajaţi care să vorbească limbi străine.

 „Noi, şi vorbesc despre hotelierii de pe litoral în general, dacă am practica preţurile din Bulgaria sau Grecia, am da faliment. Dacă vorbim doar de litoralul bulgaresc, preţurile lor sunt cu 20-25% mai mici decât la noi”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi proprietarul mai multor hoteluri de pe litoral, care cumulează aproape 1.500 de camere.

El susţine că hotelierii români de pe litoral nu pot scădea tarifele la nivelul celor din Bulgaria, unde TVA este 9% (faţă de 24% în România), iar taxele şi impozitele sunt mult mai mici şi mult mai puţine.

Murad spune că turiştii străini care au de ales între Bulgaria şi România preferă prima destinaţie, ţinând cont de preţul mai mic.

„Românii cheltuiesc aproape dublu decât turiştii străini, astfel că hotelierii câştigă de două ori mai mult de la români decât de la străini. Nemţii care vin în România sunt de vârsta a treia, în general, şi sunt foarte calculaţi, pentru că trăiesc din pensie”, a adăugat preşedintele FPTR.

El a adăugat că din cauza imaginii proaste pe care o are România în străinătate, turoperatorii străini cer tarife cât mai mici.

„Ne pun pe frunte un tarif de piaţă căzută şi vor să ia o noapte de cazare cu 10-15 euro. Cu banii ăştia nu poţi să faci nimic”, a afirmat Mohammad Murad.

De multe ori, relaţia cu turoperatorii străini nu este agreată de hotelierii români de pe litoral, spune la rândul ei şi Lucia Morariu, fost secretar de stat în Ministerul Turismului şi proprietarul Eximtur, cea mai mare agenţie de turism cu capital românesc.

„Tarifele pe care le solicită turoperatorii străini sunt foarte mici. Preţurile pe care le plătesc românii în iulie şi august pe litoralul românesc le acoperă hotelierilor costurile pentru tot sezonul”, a afirmat Morariu.

Corina Martin, preşedintele ANAT şi al Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, crede că prezenţa în număr mare a turiştilor străini în staţiunile româneşti de la Marea Neagră este o ţintă îndepărtată.

„Toţi hotelierii de pe litoralul nostru preferă turiştii români, pentru că sunt cheltuitori şi nepretenţioşi. Prezenţa străinilor în hoteluri ar pune probleme suplimentare, ar fi nevoie de personal mai bine pregătit, care să vorbească limbi străine, deci mai bine plătit, şi ar fi nevoie de tarife mai mici cu cel puţin cu 30%”, a spus Martin.

Ea a povestit că la Târgul de Turism al României, încheiat recent, chiar şi agenţiile de turism din Republica Moldova, prezente în premieră la un astfel de eveniment în România, s-au plâns de diferenţa dintre tarifele de pe litoralul românesc, pe care încearcă să vândă pachete din acest an, şi cel bulgăresc, unde trimit anual circa 40.000 de turişti.

„La orice hotel m-am dus, nimeni n-a zis că nu vrea turişti străini, însă probabil că prin tarifele prohibitive care ne-au fost date, oamenii ne-au trimis elegant la plimbare”, a spus Ciprian Popescu, administratorul agenţiei de turism Danubius din Constanţa, care se ocupă de incoming în cadrul reprezentanţei concernului TUI în România.

Popescu a arătat că atunci când vin delegaţii ale turoperatorilor străini în România şi vor să viziteze hotelurile sunt încântaţi de cum arată unele dintre ele, dar când aud de tarife „li se fâlfâie basca”.

„Nu mi-a zis nimeni să ies afară, însă poate că au fost prea subtili. Turistul german aşteaptă să îi ia cineva bagajul de la autocar, să-l salute cineva în germană la recepţie şi să fie înconjurat de o atmosferă zâmbitoare, ca în Egipt sau Spania, de exemplu. Toate acestea există în hotelurile pe care le-am contractat, dar ceilalţi trebuie să îndeplinească anumite condiţii…”, a încheiat reprezentantul TUI.

Toni Messerschmidt, proprietarul unei agenţii germane care trimite anual pe litoralul românesc circa 1.200 de turişti germani, rezumă că hotelierilor români „nu le convin” clienţii străini pentru că vor tarife mai ieftine şi servicii mai bune.

„Străinii sunt mai pretenţioşi şi hotelierii ar avea nevoie de cheltuieli suplimentare, pentru că trebuie să investească în servicii şi în personal. Şi în plus, trebuie să scadă tarifele. Sunt hoteluri pe litoral care cer pentru străini, în vârf de sezon, şi 85 de euro pe noapte pentru o cameră, cu mic dejun inclus. Păi cu aceşti bani un străin se poate caza o noapte, tot în vârf de sezon, în Italia sau Spania, şi nu doar cu micul dejun inclus, ci cu două mese pe zi”, a încheiat Messerchmidt.

Chiar dacă hotelierii văd doar avantaje în preferinţa lor pentru turiştii români, există şi un punct slab: numărul acestora se va diminua în timp, de la an la an, chiar şi doar pentru motivul că populaţia este în scădere.

După cum susţin reprezentanţii autorităţilor, turismul românesc a ieşit din criză, chiar dacă încasările de pe urma celor aproximativ 25.000 de turişti străini care au mers anul trecut pe litoral nu au depăşit 15 milioane de euro. În schimb, în plină recesiune, Grecia a reuşit anul trecut să încaseze din turism peste 10 miliarde de euro, cu peste 9% mai mult decât în anul precedent.

În aceste condiţii, România are toate şansele să dispară de pe harta turiştilor străini, iar cei bătrâni îşi vor aminti de ea ca o ţară situată undeva, la nord de Bulgaria, cu oameni dispuşi să plătească pentru o săptâmănă la mare cât au câştigat în câteva luni.

 

Sursa: money.ro