Patronatele cer înființarea unei asociații turistice reprezentative în București

Patronate și asociații puternice din turismul românesc, printre care ANAT, FIHR, FAPT și ANBCT, atrag atenția autorităților locale asupra necesității înființării unei Asociații de promovare și dezvoltare a turismului în București care să fie formată din toți jucătorii care contribuie la crearea unui produs turistic: hotelierii, agențiile de turism, transportatorii, gastronomii, autoritățile locale și centrale cu atribuții în turism, organizatorii de evenimente, expoziții și târguri, gastronomii, taximetriștii etc.

asociatieturismbucuresti

Organizațiile menționate mai sus au transmis astăzi presei un comunicat comun în care precizează următoarele: “Operatorii de turism din București, agenții de turism și hotelieri, au luat la cunoștință din presa centrală despre inițiativa Consiliului Local al Municipiului București de a încheia un parteneriat pentru promovarea destinației turistice București cu un ONG recent înființat, precum și de intenția Primăriei București de a aloca sume importante de bani pentru elaborarea unui slogan și imn al Bucureștiului. Dorim să informăm pe această cale opinia publică cu privire la eforturile făcute de patronatele din turism, în ultimii 7 ani, pentru a pune bazele unei promovări coerente a destinației turistice București – și anume prin intermediul unei Asociații de Promovare și Dezvoltare Turistică a Municipiului București, după modelul entităților similare din toate capitalele europene.”.

Operatorii din turism consideră că singura soluție coerentă în acest sens este o astfel de asociație care să adune în același loc toți jucătorii care contribuie la crearea unui produs turistic: hotelierii, agențiile de turism, transportatorii, gastronomii, autoritățile locale și centrale cu atribuții în turism, organizatorii de evenimente, expoziții și târguri, gastronomii, taximetriștii etc., se precizează în comunicat.

casapoporului3

După eforturi îndelungate ale ANAT și asociațiilor hoteliere pentru înființarea unei asemenea Asociații, Primăria București a decis să înființeze, în anul 2010, o asociație de acest tip, dar fără prezența reprezentanților hotelierilor și ai agențiilor de turism. Asociația astfel înființată la acel moment (Asociația Turistică a Municipiului București), și care este condusă de Primarul General al Municipiului București – nu a reușit, așa cum era de așteptat, în trei ani de zile, să realizeze niciun proiect semnificativ de promovare pentru București.”, se mai arată în comunicat.

În acest context, încă de la mijlocul anului 2012, ANAT, FIHR și alți operatori de turism au reluat discuțiile cu reprezentanții Primăriei București, pentru a pune bazele unei noi entități, similară cu cele înființate până în prezent și care funcționeaza în România, sub cupola Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT), și anume Asociațiile de Promovare și Dezvoltare a Turismului Litoral- Delta Dunării, Prahova, Brașov, Sibiu, Sighișoara, Bucovina, Maramureș, Vrancea etc, create în sistem de parteneriat corect public-privat, asa cum prevede Master Planul pentru Turism creat de experții Organizației Mondiale a Turismului, pentru România, în anul 2007.

În ciuda discuțiilor purtate și a deschiderii arătate de către Primărie, până la finalul anului 2012 proiectul nu s-a putut realiza.

“În acest context, ne exprimăm nedumerirea față de acțiunea recentă a Primăriei de a semna un contract de colaborare cu un ONG înființat în data de 4 ianuarie 2013 și care are ca scop promovarea destinației turistice București. Ne punem întrebarea care mai este scopul existenței actualei și ineficienței structuri de acest tip, în care Primăria este deja membru și chiar Președinte. Ne permitem pe acestă cale să invităm încă o dată reprezentanții autorității locale din București la un dialog care să aibe ca scop un parteneriat de tip ONG public-privat, în care să participe toți jucătorii din industrie și administrație, luând ca model orice capitală europeană importantă. Considerăm că orice altă variantă pentru promovarea coerentă a orașului București va fi sortită eșecului, ca și până în prezent.”, se mai precizează în comunicat de presă comun emis de ANAT, FIHR, FAPT și ANBCT.

 

Sursa: horeca.ro

Anunțuri

27 de proprietari de hoteluri au pus bazele unei asociaţii turistice, la Neamţ

27 de proprietari de hoteluri şi pensiuni din staţiunea Durău şi localitatea Ceahlău, judeţul Neamţ, au pus bazele unei asociaţii care are ca scop dezvoltarea turismului în zonă, după ce “ani de zile în zonă nu s-a întâmplat nimic”, potrivit reprezentanţilor noii Asociaţii Turistice Crestele Ceahlăului. După numărul de fondatori, asociaţia este a treia din ţară. Deocamdată, sunt reuniţi în asociaţie circa 95% dintre patronii de hoteluri şi pensiuni din Durău şi Ceahlău, potrivit Monitorul de Neamţ. 

ceahlau

Scopul asociaţiei este să promovăm şi să dezvoltăm turismul în zona Durău – Ceahlău. Ne interesează să ne asociem cu diverse instituţii şi organizaţii care pot servi intereselor noastre. Acum avem un statut, un comitet director, format din preşedinte, doi vicepreşedinti, un secretar, trei membri şi un cenzor. Primul pas pe care l-am făcut a fost să ne întâlnim cu Înalt Prea Sfinţitul Teofan, cu care am discutat despre trei proiecte. De comun acord am stabilit să găsim cadrul legal pentru ca pe terenuri care aparţin Mitropoliei să facem ceva în interesul comunităţii. La discuţii a participat şi primarul Costică Şchiopu, care este preşedinte onorific al asociaţiei“, a declarat Milucă Zabulic, vicepreşedinte executiv al asociaţiei şi proprietar al Hotelului Cascada.
partie2Primul proiect pus pe tapet la întâlnirea de luni, 26 martie, cu mitropolitul Teofan, a vizat reabilitarea vechii pârtii de schi, de pe terenul bisericii. S-a stabilit că juriştii asociaţiei şi ai Mitropoliei Moldovei vor găsi cadrul legal cel mai convenabil pentru ca Asociaţia Crestele Ceahlăului să poată investi pentru a fi realizată o instalaţie de care să se folosească schiorii. Conducerea asociaţiei şi-a propus ca la 1 noiembrie 2012 să se taie panglica inaugurală la pârtia de schi.
Al doilea proiect discutat cu mitropolitul vizează cei circa 1.000 de metri pătraţi dintre hotelurile Bistriţa şi Bradu, care aparţin tot bisericii. S-a stabilit să se demonteze actualul gard şi să fie înfiinţat un parc. Se vrea montarea de bănci pentru odihnă şi înfiinţarea unui loc de joacă pentru copii.
Ultimul proiect care se bucură de susţinerea Mitropoliei este legat de un teren de sport de lângă releul din Durău, acolo unde înainte de ’89, timp de câteva luni un excavator a nivelat zona, suprafaţa rămânând la această fază. „IPS Teofan şi-a manifestat dorinţa să ne dea în grijă şi acel teren, pe care noi să facem amenajări pentru activităţi culturale“, a mai spus vicepreşedintele asociaţiei.
Pentru a intra în această asociaţie, fiecare membru fondator a contribuit cu câte 700 de lei, lunar urmând a se strânge o cotizaţie de 10 lei. Cei care vor vrea să devină membri vor avea de suportat aceleaşi costuri.

Sursa: horeca.ro

Impreuna ne va fi mai bine

Va propun un subiect care s-a demonetizat oarecum, si anume ”asociatia”, fie ea patronala sau profesionala. Se poate spune ca in ospitalitate situatia este dramatica atunci cand vorbim de breasla, de reprezentare, pe niste criterii considerate normale in tarile cu un turism dezvoltat, si nu asa cum au fost abordate pana acum in Romania. De fapt, criteriile sunt valabile nu doar in ospitalitate, ci in orice alte domenii; este evident ca industriile care au reusit sa se coaguleze, sa aiba teluri comune prin aceste asociatii, au avut beneficii reale.
 
 
Dupa 20 de ani de economie de piata, avem multe asociatii ale hotelierilor a caror activitate nu s-a vazut aproape deloc. In acest moment, nu avem o asociatie a restaurantelor, desi este evidenta necesitatea ei. Ma refer aici la asociatiile patronale, nu la cele profesionale (care au un efect mai degraba in imbunatatirea proceselor si serviciilor). Sunt necesare si asociatiile profesionale, dar cele patronale au un cuvant mai greu de spus, pentru ca ele pot pune in discutie problemele importante ale industriei, inclusiv cele legislative, avand in spate adevarata forta economica.
 
Dificultati de solidarizare
De unde a inceput aceasta ineficienta? In primul rand, de la faptul ca pana acum asociatiile au fost constituite, in foarte multe cazuri, pe poluri de interes: anumiti hotelieri le-au infiintat strict pentru interesul activelor si business-urilor lor, fara a reprezenta cu adevarat si fara a face nimic important pentru industrie. Au fost facute in jurul unor persoane, care si-au urmarit scopurile si apoi le-au lasat sa se scufunde. Ulterior, multi s-au plans ca nu sunt chemati sa stea la masa unde se iau decizii, unde se fac legile. In fond, sunt de inteles si factorii de decizie din administratia centrala, care nu mai stiu cu cine stau de vorba, pentru ca, legal si moral vorbind, multe asociatii nu sunt reprezentative. In ultimul timp, administratiile centrale si locale au realizat, in sfarsit, ca au nevoie de parteneri viabili de discutie, de asociatii puternice, reprezentative, care sa poata aduce la masa de discutie propuneri, argumente si solutii in cunostinta de cauza pentru un interes comun si anume pentru dezvoltarea turismului pe principii durabile si eficiente.
In randul hotelierilor, consecinta modelului ”brevetat” in Romania a fost faptul ca oamenii si-au pierdut increderea in asociatii si in capacitatea lor de a contribui cu adevarat pentru dezvoltarea si sustinerea intereselor generale ale membrilor.
Desigur, au existat niste cotizatii, de pe urma carora trebuia sa se vada ceva rezultate, dar nu cred ca aceasta a fost problema. Noi, romanii, avem in esenta o problema in a ne asocia pentru un interes general si nu particular. Dupa entuziasmul initial al constituirii, care nu este greu de stimulat, cele mai multe initiative au murit in fasa, pentru ca imediat au inceput problemele legate de orgolii, functii sau interese personale meschine, in defavoarea interesului si binelui general. Recent, s-a incercat infiintarea unei asociatii a restaurantelor, considerata evident foarte necesara de patronii de restaurante, dar care s-a blocat pe parcurs… 50 de ani n-am avut voie sa ne asociem si am ramas cu aceasta dificultate de a pune in prim-plan si a sustine interesele comune.
In Franta de exemplu, daca nu esti membru al asociatiei de profil, nu prea poti sa performezi, iar colegii de breasla te privesc cu suspiciune. Mai mult, francezii sunt mandri de apartenenta la aceste organizatii, atata vreme cat cineva este capabil sa duca steagul, sa ii reprezinte si sa le apere interesele in fata administratiilor centrale si locale, in fata tuturor institutiilor cu care intra in contact.
 
Obiective comune
Asociatiile trebuie sa reprezinte practic telurile comune ale membrilor – si nu orice detalii, ci cateva obiective primordiale cu tinte pe termen scurt, mediu si lung. Daca nu reusim sa ne luptam pentru aceste teluri comune, ne meritam soarta.
Pe termen scurt avem de pilda reducerea TVA-ului in alimentatia publica – s-a vorbit despre o reducere doar pentru restaurantele de hotel, ceea ce este o discriminare fata de restaurantele independente. In Franta si Germania, aceasta facilitate de reducere a TVA-ului a avut rezultate importante. Primul impact in tarile occidentale nu a fost neaparat scaderea preturilor ci, aparent paradoxal, cresterea salariilor si reducerea evaziunii. Restaurantele, avand o marja mai mare de profit, au putut reduce substantial munca la „gri” – un efect colateral important. Atata timp cat proprietarul de restaurant este sufocat de taxe directe si indirecte, recurge la tot felul de solutii de compromis, iar prima este munca la ”gri”, ”negru” sau cum vreti sa o definiti. O marja de profit ”civilizata” scoate la suprafata aceasta activitate, determinandu-l pe patron sa nu isi mai asume riscurile evidente. Iata, deci, un posibil obiectiv comun si pentru o asociatie adevarata din Romania. Avem precedente create, nu mai putem invoca faptul „ca nu vrea comunitatea europeana”; sunt facute, sunt benefice si pot relansa o parte din aceasta industrie, care am vazut ca ramane in continuare cu cele mai mici salarii pe economie. In afara Europei, avem modelul asociatiei din SUA, care are o forta imensa in industrie, implicandu-se pana si in situatii de competitie neloiala.
Un exemplu tipic la noi a fost legea fumatului (o lege prost facuta si din cauza lipsei de colaborare cu mediul privat) – unii au respectat legea, altii nu, iar clientii s-au dus catre cei care nu au respectat-o, deci a fost vorba de o concurenta neloiala in defavoarea celor care s-au conformat. O asociatie poate lua atitudine, isi poate apara membrii.
Mai este toata problematica taxelor locale, care se incaseaza de la hoteluri si nu se intorc catre turism. Hotelurile din Bucuresti achita pana la 20 de milioane de euro pe an catre primarie, care, macar partial, ar fi trebuit sa se regaseasca in investitii pentru dezvoltarea turismului din Capitala, si nu in borduri.
 
Diverse activitati 

Asociatiile au si activitati colaterale menite sa sustina si sa dezvolte afacerile membrilor. De la asistenta juridica inclusiv in fata organelor de control (vezi asaltul de controale nejustificate de la o multime de institutii din toate domeniile) la procesul de licentiere, unde momentan doar ministerul are un cuvant de spus – astfel, standardele de clasificare ar fi fost mai viabile si aliniate bunelor practici din industrie. De asemenea, asociatiile pot organiza si gestiona prin intermediul membrilor colectarea corecta de date statistice si benchmark-uri care ajuta in strategia de bussines si pozitionare corecta in piata. Mai poate organiza dezvoltarea resurselor umane de la simplul angajat la manager, prin organizare de cursuri de perfectionare profesionale si sustinerea scolilor profesionale.
Evaluarea obiectiva a furnizorilor, iata un alt obiectiv care sprijina industria si un alt motiv pentru care ar trebui sa existe o asociatie puternica. Se pot agrea de catre asociatie, prin feedback-ul membrilor, furnizorii care au o calitate a produselor si serviciilor standardizata.
Este recomandat ca furnizorii sa nu faca parte din asociatie. Daca un furnizor incepe sa sponsorizeze asociatia, fie ca are preturi mari sau servicii slabe, situatia devine delicata, cum au fost cazuri in trecut. Trebuie pastrata o deontologie si o etica, altfel sistemul nu functioneaza.
Prezenta asociatiilor la targuri nationale sau internationale este importanta pentru membrii care nu au resurse sa participe independent.
In orice domeniu, este nevoie de o organizatie care sa poata oferi expertiza dezvoltatorilor si investitorilor in domeniu. La accesarea de fonduri europene, inclusiv pentru invatamantul de specialitate, iarasi ar fi necesara implicarea unei asociatii. Deseori ne gandim doar la hotelurile mari, dar de fapt 90 % sunt hoteluri mici, pensiuni care nu au resurse, acces la informatie, consultanta pentru a-si imbunatati activitatea, know-how, cai de distributie locale sau nationale. Cand se face ghidul pentru accesarea de fonduri europene la nivel local, nu prea exista nimeni care sa spuna daca acel ghid poate fi urmarit, respectat, accesat, daca fondurile sunt directionate spre domeniile din industrie unde se poate crea cu adevarat valoare adaugata.
In definitiv, asociatiile trebuie privite ca un complement al administratiei locale, si nu ca oponent. Problemele se cam stiu, dar majoritatea prefera sa comenteze de pe margine. Oamenii din industrie trebuie sa devina proactivi, sa se implice, sa-si castige drepturile si sa le pastreze, pentru ca nimeni nu o va face in locul lor.
 
Ce face functionala o asociatie
In primul rand, oamenii trebuie sa aiba incredere in reprezentantii, in conducerea asociatiei. Liderii  trebuie sa fie recunoscuti atat pe plan profesional, cat si personal, sa actioneze dezinteresat, sa mearga pentru un ideal mai mare decat interesul lor sau al unui grup.
Trebuie sa fie o organizatie reprezentativa pentru industrie, cu un numar critic de membri (nu cu 10 membri, cum au mai fost cazuri), si intr-o paleta destul de larga in hotelarie, de exemplu de la moteluri si pensiuni la hoteluri de 5 stele, trecand prin cat mai multe forme de unitati de cazare, pentru ca fiecare segment are problematica lui specifica. Apartenenta marilor hoteluri poate atrage si unitatile mai mici, care au nevoie de un anturaj de referinta.
Ca o asociatie sa poata functiona, trebuie sa aiba obligatoriu o parte executiva, disponibila full-time, platita decent, care sa se ocupe exclusiv de activitatea ei. Aici au avut probleme multe asociatii, ale caror conduceri n-au putut aloca resurse si timpul necesar, iar entuziasmul s-a stins dupa primele initiative.
Fiind o asociatie patronala, brandurile internationale nu isi au locul, si nici firmele mama nu permit asa ceva, desi sunt deosebit de interesate de existenta asociatiilor. Hotelurile aflate sub aceste branduri, in franciza de exemplu, se pot inscrie fara probleme insa. Uneori se poate intampla ca patronii sa nu activeze in ospitalitate, dar ei, detinand activul, isi vor spune punctele de vedere prin reprezentantii lor desemnati.
O asociatie, pe langa un statut si un regulament intern, trebuie sa aiba si sa aplice niste principii, care sa respecte bunele practici in industrie – e o conditie fundamentala ca membrii sa simta apartenenta si sustinere, sa-si pastreze increderea si sa sprijine initiativele comune, urmand un executiv care isi face datoria. Lucrurile insa nu se opresc neaparat aici, pentru ca o singura asociatie nu are suficienta forta pentru a determina mari schimbari intr-o industrie ca cea a ospitalitatii. Urmatorul pas trebuie sa fie crearea unor federatii si confederatii reale si puternice, care intr-adevar pot misca lucrurile mult mai rapid. Organizarea de acest fel aduce cu ea valoare adaugata pentru toti membrii industriei.
 
Scopul final
Oamenii au nevoie sa apartina unei branse si unei organizatii care sa le confirme statutul si vor sa mearga impreuna cu cine este activ. Exista cateva asociatii care pot sta la baza unei confederatii a turismului. In primul rand, este FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania), care in acest moment, in urma numirii domnului Radu Enache ca presedinte, trece printr-o etapa de revigorare. Asociatia are un trecut cu cateva succese notabile, de exemplu a obtinut acum 10 ani reducerea de TVA pentru micul dejun inclus in cazare, facilitate care functioneaza si acum. Se face o reorganizare pe alte premize, cu oameni care cunosc industria, cred in acest proiect si nu pot fi suspectati ca au parti pris-uri. S-au mai implicat Paul Marasoiu, Malin Malineanu si sus-semnatul, care suntem decisi sa sprijinim de asemenea venirea unor persoane noi, cu probitate morala si profesionala.
Respect in mod deosebit Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism, o voce care a contribuit esential la ceea ce s-a facut pana acum, reprezentand interesele agentiilor de turism intr-o maniera care poate servi ca model pentru celelalte domenii din ospitalitate.
Mai este ANTREC, o asociatie destul de puternica, sunt active diverse asociatii cu caracter local (pe litoral, in Poiana Brasov, Delta Dunarii etc.). Ideal ar fi ca toate acestea sa se uneasca intr-o federatie puternica, capabila sa influenteze domeniul, care sa aiba un cuvant greu in fata administratiei. Avem o lege a turismului, asa cum este ea, avem un master plan; turismul este mult mai vizibil in ultima vreme, dar trebuie sa vina si operatorii, care pana acum au cam stat pe margine. E momentul sa intram toti in cor, pentru ca nimeni nu va asculta cateva voci disparate. Necesitatea este evidenta si toti trebuie sa inteleaga beneficiile acestui mod de abordare. Iar din perspectiva increderii, cred ca trebuie sa incercam in continuare; daca ai fost de 10 ori la vot si n-a iesit cum ai vrut, asta nu inseamna ca nu trebuie sa mai mergi sa votezi. Sa incerci si sa crezi permanent in proiect, altfel nu ai dreptul sa comentezi.
Sursa: tophospitality.ro